Cele două artere carotide comune sunt bifurcații ale arterei aorte. Ambele merg pe părțile laterale ale gâtului, îndreptându-se spre craniu. Arterele carotide alimentează cu oxigen creierul, alături de arterele vertebrale.

Arterele carotide pot suferi de pe urma depunerilor de substanțe din sânge, ceea ce are drept consecință stenoza (îngustarea vaselor), cu efecte asupra alimentării creierului cu sânge.  

Depunerile care duc la acest neajuns pot fi o consecință a:

  • creșterii colesterolului;
  • fumatului;
  • sedentarismului;
  • obezității;
  • diabetului.

Dacă se suprapun doi sau mai mulți factori de risc, atunci se poate instala stenoza carotidiană, sau se poate agrava boala deja instalată.  

Impactul pe care stenoza carotidiană îl are asupra creierului depinde de gradul stenozei carotidei interne. De asemenea, este foarte important dacă este afectată o carotidă sau ambele. 

Stenoza carotidiană este similară cu arteroscleroza coronariană: acest lucru înseamnă că pe pereții arterelor se depun sub formă de plăci substanțe grase sau depozite de colesterol. Îngroșarea pereților arterelor înseamnă îngustarea canalelor, ceea ce împiedică sângele să circule corect.

Stenoza poate fi moderată, ceea ce poate provoca:

  • pierderi de memorie;
  • dificultăți de vorbire.

În cazurile mai grave se poate ajunge la ocluzie a arterei carotide (carotida este blocată complet) și poate apărea riscul de accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral (AVC) poate provoca decesul pacientului sau poate duce la pierderea anumitor funcționalități (paralizia). 

Efectele pe termen lung ale unui AVC depind de timpul scurs de la momentul AVC-ului la intervenția medicală. Dacă bolnavul care a suferit un AVC are șansa să i se restabilească fluxul sanguin în mai puțin de 3 ore, atunci va avea șanse mai mari de a se reface.   

Factorii de risc

Cel mai important factor de risc pentru stenoza arterelor carotide este vârsta. Pentru perioada 60-75 de ani există un risc mai mare în cazul bărbaților. Peste 75 de ani, riscul este mai mare în cazul femeilor. Trebuie reținut că pe măsură ce trec anii, arterele devin mai rigide și mai predispuse la deteriorare. Există însă și alți factori de risc:

  • fumatul: irită pereții interiori ai arterelor, crește ritmul cardiac, crește tensiunea arterială.
  • hipertensiunea arterială: dacă fluxul sanguin are o presiune mai mare, acest lucru poate avea consecințe asupra pereților arterelor, poate slăbi vasele de sânge, iar acestea devin mai vulnerabile.
  • creșterea colesterolului și valori mai mari ale trigliceridelor: duc la acumularea de plăci ateromatoase. 
  • diabetul/rezistența la insulină: persoana care suferă de diabet are o capacitate scăzută de a procesa în mod eficient grăsimile, ceea ce duce în timp la un risc crescut de a suferi de hipertensiune arterială și ateroscleroză.
  • excesul ponderal/obezitatea: crește riscul de hipertensiune arterială, ateroscleroză, diabet.
  • sedentarismul: lipsa de mișcare deteriorează arterele, ducând la hipertensiune arterială, diabet, obezitate.
  • moștenirea genetică: presupune cazuri în familie de arteroscleroză sau stenoza arterei carotide. Riscul de a face boala arterelor carotide crește dacă există în familie asemenea cazuri. 

Simptomele stenozei arterelor carotide

În cele mai multe cazuri, stenoza arterelor carotide este asimptomatică, adică pacienții nu manifestă simptome. Manifestările apar în cazul unui accident vascular cerebral ischemic. Acest accident presupune apariția unui blocaj în fluxul de sânge care duce la creier. Manifestările pot fi următoarele:

  • dificultăți de vorbire;
  • stare de somn; 
  • stare de dezorientare;
  • probleme de echilibru;
  • amețeli;
  • dureri de cap intense;
  • apariția unor pareze;
  • tulburări de vedere;
  • în cazurile grave se instalează coma.

Cum se stabilește diagnosticul

Pentru a stabili diagnosticul, medicul specialist poate recomanda mai multe investigații precum:

Tratarea stenozei arterelor carotide

Dacă leziunea nu se agravează, este stabilă, medicul specialist recomandă: 

  • tratament medicamentos;
  • regim dietetic;
  • controale periodice.

Pentru cazurile mai grave, este recomandat tratamentul intervențional, care presupune dilatarea arterei cu ajutorul unui balon sau stent.