Boala arterială periferică (BAP) este o boală cardiovasculară frecventă care afectează arterele periferice. Arterele sunt acele vase de sânge care transportă sânge îmbogățit cu oxigen în întregul organism. Pe peretele vascular arterial se depun colesterol și calciu (ateroscleroză) ceea ce duce la o îngustare treptată a canalului. Boala se manifestă în special după vârsta de 55 de ani. Dacă nu este tratată la timp sau corespunzător poate pune viața în pericol. Pacienții care suferă de BAC trebuie să meargă de urgență la medic pentru că alimentarea cu sânge se poate întrerupe, țesuturile mor și, în cele din urmă, piciorul sau picioarele pot fi amputate.  

Factorii de risc ai bolii arteriale periferice

Cei mai importanți factori de risc pentru această afecțiune sunt: 

  • fumatul;
  • diabetul;
  • vârsta înaintată;
  • hipertensiunea arterială;
  • sexul masculin;
  • boala aterosclerotică la vârsta tânără.

Simptomele bolii arteriale periferice

Dacă arterele se îngustează mult, picioarele nu mai sunt irigate corespunzător, ceea ce înseamnă că mușchii, pielea și nervii nu mai sunt hrăniți suficient cu sânge. Orice țesut este hrănit cu oxigen. Dacă acesta este insuficient, apar numeroase dereglări și disfuncții interne.

Primele simptome ale bolii arteriale periferice pot să treacă neobservate, dar ulterior pot apărea amorțeli, furnicături, iar dacă boala nu este tratată la timp sau corect pot apărea crampe în timpul mersului. Această problemă se numește, în termeni medicali, claudicație intermitentă. Claudicația este considerată un simptom al bolii arteriale periferice, ce se manifestă prin: 

  • disconfort;
  • dureri de origine vasculară în mușchii membrelor inferioare;
  • picioare reci;
  • cianoză la nivelul tegumentelor;
  • parestezii;
  • crampe dureroase în zona șoldurilor, a coapselor, gambe, mai ales după anumite activități; 
  • amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor;
  • dureri ale degetelor de la picioare;
  • căderea părului pe picioare, sau părul crește mai greu în această zonă;
  • unghiile cresc mai încet;
  • piele strălucitoare pe picioare.

Așadar, nu numai picioarele au de suferit, ci și pielea, părul, unghiile picioarelor. 

Diagnosticarea bolii arteriale periferice

Diagnosticul bolii arteriale periferice este pus de către medicul specialist, în urma consultației medicale, investigațiilor, testelor și analizelor. În cazurile ușoare poate fi nevoie doar de:

  • examenul clinic al picioarelor; 
  • ecografie Doppler vascular.

Pentru cazurile mai complicate se poate apela la:

  • analize de sânge pentru colesterol și glicemie (pacientul nu trebuie să mănânce sau să bea altceva decât apă cu 9-12 ore înainte de analize). 
  • realizarea unei comparații între tensiunea arterială a ambelor glezne: cu ajutorul unui aparat Doppler. Dacă tensiunea gleznei este mai mică decât tensiunea brațelor înseamnă că arterele sunt îngustate sau chiar blocate.
  • ecografia Doppler: funcționează pe bază de ultrasunete.
  • arteriografia periferică: practic, se injectează în arterele periferice un colorant special cu ajutorul căruia se evidențiază vasele îngustate sau blocate. 
  • Angio CT sau angio RMN: cu ajutorul acestor investigații se evidențiază îngroșarea sau îngustarea arterelor, blocajele de la nivelul acestora, anevrismele și depozitele de calciu.  

Tratamentul bolii arteriale periferice

Tratamentul bolii arteriale periferice este complex și constă în:

  • aspirină;
  • medicamente vasodilatatoare; 
  • proceduri intervenționale de dezobstrucție a arterei – angioplastie periferică cu balon sau stent;
  • intervenție chirurgicală: se realizează numai cu pacientul conștient. Intervențiile chirurgicale se numesc by-pass;
  • toți pacienții cu boală arterială periferică și hipertensiune arterială necesită tratament antihipertensiv;
  • foarte importante sunt măsurile care țin de schimbarea stilului de viață;
  • trebuie renunțat la fumat, pentru că numai așa se poate stimula circulația și proteja sănătatea picioarelor;
  • dacă sunt probleme cu diabetul, trebuie ținută glicemia sub control;
  • trebuie făcut sport regulat;
  • trebuie renunțat la alimente sau băuturi care pot crește tensiunea arterială (cafea de exemplu);
  • se recomandă consumul de alimente cu conținut scăzut de grăsimi saturate;
  • greutatea pacientului trebuie menținută în limitele normale. 

În cazul tuturor pacienților cu boală arterială periferică se recomandă vaccinare antigripală anuală.