Probabil că ai mai auzit până acum termenul de “angină pectorală” sau “angină stabilă” în cabinetele medicale. Cunoști în detaliu ce reprezintă acesta și ce ar putea însemna pentru sănătatea ta? Este important să înțelegi informațiile esențiale pentru a putea, împreună cu medicul tău cardiolog, să schițezi o formă de tratament pentru ameliorarea simptomelor.

Angina pectorală este termenul medical pentru durerea toracică sau disconfortul datorat bolii coronariene. Aceasta se instalează atunci când mușchiul inimii nu primește cantitatea de flux sangvin de care are nevoie. Cauza acestui fenomen este, de obicei, blocarea unei artere ale inimii, numită în termeni de specialitate ischemie.

Angina produce durere în zona toracică, datorită unei presiuni interne. De asemenea, disconfortul poate fi resimțit la nivelul gâtului, al maxilarului, al umerilor și spatelui sau brațelor. 

Când și de ce apare angina pectorală?

Angina apare adesea atunci când mușchiul cardiac are nevoie de mai mult sânge decât obține. Astfel de împrejurări includ, dar nu se limitează la momente de activitate fizică intensă sau emoții puternice. Arterele îngustate ar putea permite fluxul unei cantități suficiente de sânge către inimă, atunci când cererea de oxigen este scăzută, de exemplu în situații de repaus sau în timpul somnului. Dar, atunci când organismul depune efort suplimentar (în cazul exercițiilor fizice, de exemplu), inima funcționează la o capacitate crescută și are nevoie de mai mult oxigen asigurat de fluxul sangvin.

Care sunt simptomele anginei pectorale stabile?

Angina pectorală poate fi destul de dureroasă, dar mulți pacienți care suferă de angină se plâng de stări de disconfort la nivelul pieptului și nu de durere reală. Disconfortul este descris, de obicei, ca o presiune, greutate, senzație de strângere sau de sufocare în zona toracelui. 

În afară de disconfortul toracic, durerile provocate de angină pot fi, de asemenea, experimentate în epigastru (abdomenul central superior), în zona spatelui și a umerilor, sau la nivelul gâtului și maxilarului. Acest lucru se explică prin conceptul de durere ce iradiază. Angina este precipitată, de obicei, prin efort fizic sau stres emoțional. Este exacerbată, chiar, de un stomac plin și de temperaturi scăzute. Durerea poate fi însoțită de insuficiență respiratorie, transpirație și, în unele cazuri, greață. În acest caz, frecvența pulsului și tensiunea arterială cresc.

Unii pacienți experimentează “simptome autonome” (legate de activitatea crescută a sistemului nervos autonom), cum ar fi greața, vărsăturile și o culoare palidă la nivelul feței.

Factorii de risc ai anginei pectorale

Factorii majori de risc pentru apariția anginei pectorale includ:

  • fumatul
  • diabetul
  • colesterolul ridicat
  • tensiunea arterială ridicată
  • stilul de viață sedentar 
  • antecedentele familiale de boli cardiace premature
  • vârsta (peste 55 de ani în cazul femeilor și peste 45 de ani în cazul bărbaților)
  • obezitatea
  • stresul acumulat

Diagnosticare și tratament
Pentru a diagnostica angina pectorală, medicul tău va începe prin realizarea unui examen fizic și va întreba despre simptomele tale și potențialii factori de risc. Mai departe, testele și analizele care pot fi efectuate diferă de la pacient la pacient, în funcție de istoricul medical și situația actuală. Acestea pot include:

  • Electrocardiograma (EKG). Fiecare bătaie de inimă este declanșată de un impuls electric. O electrocardiogramă înregistrează aceste semnale electrice în timp ce ele “călătoresc” prin inima ta, iar medicul poate interpreta rezultatele în căutarea unor întreruperi sau încetiniri.
  • Test de stres. Uneori, angina este mai ușor de diagnosticat atunci când inima lucrează mai mult. În timpul unui test de stres, vei face exerciții de mers pe o bandă de alergat sau pedalând o bicicletă statică. În timpul testului, tensiunea arterială și ritmul cardiac sunt monitorizate îndeaproape. Se pot efectua și alte tipuri de exerciții în timpul testelor de stres, iar dacă nu poți susține un efort fizic, ți se pot administra medicamente care să exercite mușchiul inimii, pentru a simula exercițiul fizic.
  • Ecocardiograma. O ecocardiogramă utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale inimii. Medicul tău poate utiliza aceste imagini pentru a identifica problemele legate de angina pectorală, inclusiv dacă există zone ale mușchiului inimii care au fost afectate de fluxul sanguin scăzut. O ecocardiogramă este uneori efectuată în timpul unui test de stres și acest lucru poate arăta dacă există zone ale inimii care nu primesc suficient sânge.

Alte investigații

  • Radiografie pectorală. Acest test realizează imagini ale inimii și ale plămânilor cu ajutorul razelor X și poate ajuta în căutarea altor afecțiuni care ar putea explica simptomele tale.
  • Analize de sânge. Anumite enzime ale inimii “scapă” în sânge, dacă inima dumneavoastră a fost afectată de un atac de cord. Probele de sânge pot fi testate pentru prezența acestor enzime.
  • Angiografie coronariană. Această investigație utilizează tot imagistica cu raze X, asemenea radiografiei, pentru a examina vasele de sânge ale inimii. În timpul angiografiei coronariene, un tip de colorant vizibil pe aparatul cu raze X este injectat în vasele de sânge ale inimii. Aparatul cu raze X efectuează rapid o serie de imagini (angiograme), oferind o privire detaliată asupra interiorului vaselor de sânge.
Tratament angina pectorala

Există mai multe opțiuni pentru tratamentul anginei pectorale, inclusiv modificări ale stilului de viață, medicamente, angioplastie cu implantare de stent, sau chirurgie by-pass coronariană. Scopurile tratamentului sunt reducerea frecvenței și severității simptomelor și scăderea riscului de atac de cord sau, în cazuri dramatice, a decesului.

 Cu toate acestea, dacă experimentezi durere pectorală, medicul cardiolog este cel căruia va trebui să i te adresezi pentru o consultație cardiologică completă.

Angina pectorală este o afecțiune serioasă, care poate degenera în cazul în care rămâne netratată.