Aorta este principalul vas de sânge care alimentează cu oxigen corpul. Ea se împarte în 2 segmente:

  • toracică;
  • abdominală.

Anevrismul de aortă este o dilatare patologică a unui segment al aortei. Acest segment se poate dilata și rupe.

Tipurile de anevrism de aortă 

Există mai multe tipuri de anevrism de aortă:

  • fusiform: dacă dilatarea este simetrică;
  • sacciform: dacă dilatarea este asimetrică;
  • anevrism aortic toracic: sunt mai frecvente aceste cazuri, pe măsură ce se înaintează în vârstă. Pot fi cauzate de hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, existența altor leziuni. Pot avea și o cauză genetică.
  • anevrism aortic abdominal: apare mai des la bărbații de peste 65 de ani și este cauzat de ateroscleroză, infecții, alte leziuni. Anevrismele aortice abdominale apar mai des decât anevrismele aortice toracice. 
  • dacă este afectată aorta (descendentă) toracică și abdominală, atunci anevrismul se numește toraco-abdominal.

Cauzele anevrismului de aortă

Cauzele anevrismului de aortă diferă în funcție de localizare. Există un set de factori de risc precum:

  • fumătorii sau persoanele care s-au lăsat de fumat;
  • persoanele cu vârsta peste 65 de ani;
  • hipertensiunea arterială netratată (se ajunge la dilatarea aortei);
  • moștenirea genetică (dacă există în familie persoane care au suferit de anevrism de aortă);
  • îngroșarea și întărirea arterelor, din cauza colesterolului mărit și a hipertensiunii arteriale (ateroscleroza). Acest fenomen face ca arterele să devină mai puțin flexibile.
  • infecțiile netratate pot duce la un anevrism de aortă toracică, dar mai rar.
  • traumatismele (în urma unui accident) pot de asemenea să ducă la anevrisme aortice toracice. 

Simptomele anevrismului aortic

Simptomele anevrismului aortic diferă în funcție de tipul anevrismului. Astfel:

  • dacă anevrismul toracic înregistrează o creștere lentă, poate fi lipsit de simptome. Este important de știut, pentru că în acest caz diagnosticarea este de cele mai multe ori tardivă și se poate realiza abia atunci când anevrismul are dimensiuni prea mari și există risc de ruptură a peretelui aortic. 
  • dacă anevrismul toracic crește, poate duce la apariția unor simptome precum: durere toracică, presiune la nivelul toracelui, durere în spate, tuse, dificultate respiratorie. Există un set de simptome care ar trebui să trimită de urgență pacientul la medic: durere bruscă și ascuțită în partea de sus a spatelui, dificultăți de respirație.
  • anevrismele abdominale nu prezintă în general simptome. Dar dacă totuși acestea apar, este vorba despre: pulsații în abdomen, dureri în spate sau în zonele laterale spatelui, dureri în zona feselor, dureri inghinale, dureri de picioare.

Complicațiile anevrismului de aortă

Anevrismul aortic, dacă duce la ruptură, poate declanșa sângerări masive care pun viața în pericol. O astfel de ruptură prezintă următoarele simptome:

  • dureri puternice instalate brusc în zona pieptului, abdomenului, sau în spate;
  • dificultate în respirație;
  • tensiune arterială scăzută;
  • pierderea conștiinței;
  • înghițire cu dificultate;
  • slăbirea/paralizia unei părți a corpului;
  • vorbire cu dificultate.

Investigații necesare în cazul anevrismului de aortă

Medicul are nevoie de mai multe investigații medicale pentru a stabili corect diagnosticul:

  • ecografie cardiacă transtoracică;
  • ecografie cardiacă transesofagiană;
  • ecografie abdominală;
  • aortografie (cu substanță de contrast);
  • radiografie;
  • tomografie computerizată (CT);
  • rezonanță magnetică nucleară (RMN).

Tratamentul anevrismului de aortă

Monitorizare

Dacă anevrismul de aortă este de mici dimensiuni, atunci este necesară monitorizarea lui și ameliorarea factorilor care îl pot agrava: fumatul, creșterea colesterolului, diabetul zaharat.

Tratament medicamentos

În general, tratamentul medicamentos se recomandă pacienților cu risc mic de complicații, sau la pacienții care prezintă un risc mare de operație (sunt în general persoane cu vârste înaintate). Tratamentul medicamentos pentru anevrismul de aortă se prescrie după operație. Tratamentul va fi administrat pacientului pentru tot restul vieții, mai ales medicamentele care controlează hipertensiunea arterială. La acestea se mai pot adăuga:

  • anticoagulantele;
  • hipolipemiante.

Intervenție chirurgicală

Intervenția chirurgicală este recomandată:

  • pacienților care suferă de anevrisme mari care au risc major de rupturi;
  • pacienților cu anevrism de mici dimensiuni, dar care au complicații severe.

Există două tipuri de intervenții:

  • endovascular: metoda este mai puțin invazivă, prezintă riscuri mici, dar poate fi folosită numai în unele cazuri;
  • chirurgia clasică: este o metodă invazivă, presupune înlocuirea segmentului cu probleme cu o proteză sintetică. Intervenția presupune riscuri, iar recuperarea este mai îndelungată.

Medicul specialist, în urma consultației clinice, este cel mai în măsură să recomande fie:

Indiferent de tipul de tratament ales, acesta are drept scop stoparea creșterii anevrismului și tratarea acestuia înainte de a interveni o ruptură de aortă care poate pune viața în pericol.

Cum se poate preveni anevrismul de aortă

Cel mai important mod de prevenție a anevrismului de aortă este stilul de viață. Recomandările sunt:

  • este important să cunoști riscul genetic al afecțiunii;
  • trebuie să renunți la fumat;
  • adoptă o dietă echilibrată și sănătoasă;
  • nu trebuie să faci abuz de sare;
  • ai grijă să menții o greutate sănătoasă;
  • fă sport regulat;
  • verifică tensiunea arterială;
  • ține sub control colesterolul.