Hemoroizii sau boala hemoroidală reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni anorectale. Poate afecta atât bărbații, cât și femeile iar cea mai mare incidență a fost observată la persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 de ani. Nu provoacă întotdeauna simptome, dar atunci când acestea apar impactul lor asupra calității vieții pacientului poate fi semnificativ. Există însă mai multe opțiuni de tratament la care se poate apela, de la tratamentul medicamentos până la operații pentru hemoroizi.[2][6] Una dintre metodele de tratament recomandate este embolizarea hemoroizilor, o procedură minim invazivă, cu o rata de succes mare.[5]
Boala hemoroidală este una dintre cele mai frecvente afecțiuni anorectale și poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Apare cel mai adesea între 45 și 65 de ani, dar poate surveni la orice vârstă. Deși nu provoacă întotdeauna simptome, atunci când acestea apar, pot influența semnificativ calitatea vieții.
Simptomele frecvente includ dureri locale, sângerări anale, senzația de disconfort și mâncărimi. Există mai multe opțiuni de tratament – de la medicație și modificarea stilului de viață până la proceduri intervenționale și chirurgicale.
Una dintre metodele minim invazive moderne este embolizarea hemoroidală, indicată selectiv în anumite forme ale bolii.
Anatomic, structurile hemoroidale sunt formațiuni vasculare normale, cu rol în menținerea continenței anale. Ele sunt alimentate de ramuri arteriale, nu venoase, motiv pentru care sângerările hemoroidale apar de obicei cu sânge roșu deschis.
Embolizarea este o procedură efectuată de un medic radiolog intervenționist, care presupune blocarea selectivă a arterelor ce alimentează hemoroizii interni, cu ajutorul unor microparticule biocompatibile. Scopul este de a reduce fluxul sanguin, favorizând involuția acestor structuri și ameliorarea simptomelor.
Este o procedură minim invazivă, care nu implică incizii sau traumatisme ale zonei anale.
Această procedură este indicată selectiv, în special în:
Nu este recomandată în cazul hemoroizilor externi, în formele avansate (grad III–IV) sau în prezența altor afecțiuni anorectale care impun tratament chirurgical.
Se efectuează în laboratorul de angiografie, sub anestezie locală.
Se realizează o puncție la nivelul arterei radiale (brațul stâng).
Printr-un cateter, se accesează arterele rectale superioare care alimentează hemoroizii.
Se injectează microparticule care obstrucționează aceste vase.
Procedura durează aproximativ 60-90 de minute.
Avantaje:
Deși este o procedură sigură, embolizarea hemoroidală poate avea efecte secundare, rare și ușoare în cele mai multe cazuri:
Rata de succes clinic este de aproximativ 90%. În cazurile în care simptomele persistă, procedura poate fi repetată. Embolizarea nu înlocuiește tratamentele clasice, ci reprezintă o alternativă validă și eficientă, în anumite indicații bine stabilite.
Tratamentul hemoroizilor trebuie personalizat în funcție de simptome, gradul afecțiunii și istoricul medical al pacientului. Pentru a evalua dacă embolizarea este o opțiune potrivită pentru tine, te încurajăm să discuți cu un medic specialist.
Spre deosebire de recuperarea după o operație de hemoroizi, care poate dura câteva săptămâni[1], cea după procedura de embolizare este mult mai rapidă. Nu există restricții și îți vei putea relua activitățile normale imediat. Va trebui să eviți alimentele care pot constipa, timp de 7-14 zile. Vei primi toate instrucțiunile necesare înainte de a fi externat, inclusiv când trebuie să revii la control și dacă este cazul să urmezi un tratament medical.
Bibliografie: