Stenoza valvei pulmonare reprezintă o îngustare a valvei menționate (care în mod normal permite trecerea sângelui din ventriculul drept în plămâni, prin artera pulmonară).
Ocazional, unii adulți pot avea stenoză pulmonară, ca și complicație în alte boli ( sindrom carcinoid, febră reumatică). De cele mai multe ori însă, aceasta afecțiune este congenitală (se dezvoltă în cursul sarcinii). În plus, ea se poate asocia și cu alte defecte cardiace congenitale.
Gravitatea poate varia de la ușoară și fără simptome până la severă. În general, stenoza ușoară nu se agravează în timp, dar formele moderată și severă pot progresa, necesitând intervenție. Din fericire, corecția acestei afecțiuni (intervențional sau chirurgical) se asociază cu evoluție bună, cu posibilitatea unei vieți normale.
Stenoza valvei pulmonare se produce când valva nu se dezvoltă corespunzător în timpul sarcinii. Copiii pot prezenta, de asemenea, alte defecte cardiace congenitale.
Valva normală prezintă trei foițe (denumite cuspe) care sunt dispuse în cerc și care se deschid și se închid astfel încât, cu fiecare bătăie cardiacă, sângele să circule dinspre ventriculul drept, prin artera pulmonară, în plămâni.
În stenoza pulmonară, una sau mai multe cuspe pot fi afectate sau prea subțiri, pot fi unite, ceea ce face ca valva sa fie îngustată.
Formele ușoare și moderate nu se asociază, de obicei, cu complicații.
Totuși, în ceea ce privește stenoza severă, pacienții pot prezenta:
Reprezintă 8-12% din totalitatea defectelor cardiace la copii, iar la adulți, cca 15%. Stenoza pulmonară izolată cu sept interventricular normal, reprezintă al doilea cel mai frecvent defect.
Nu pare să existe o legătura între frecvența bolii și sex sau rasă. În ceea ce privește vârsta, în cazul unei stenoze severe, este mai probabil ca simptomatologia să debuteze la copilul mic, pe când, în cazul formei ușoare, aceasta poate fi diagnosticată în copilărie.
Majoritatea copiilor cu stenoză pulmonară, în special cei cu forme ușoare, sunt asimptomatici, fiind decelat un suflu cardiac în timpul unor teste de rutină.
Cei care au stenoza mai importantă descriu inițial simptome la efort.
Semnele și simptomele bolii includ:








Testele de laborator nu sunt de obicei edificatoare.
Imagistica are un rol important:
Cazurile de stenoză ușoară nu necesită, de obicei, tratament, dar trebuie evaluate periodic.
Decizia de a corecta stenoza valvulară, fie intervențional, fie prin tehnici chirurgicale depinde de nivelul la care se produce obstrucția.
Stenoza pulmonară se clasifica în ușoară, moderată și severă (în funcție de parametrii ecografici – gradienți):
Totuși, este prudent ca și la vârsta adultă stenoza pulmonară moderat-severă să beneficieze de tratament, date fiind posibilele consecințe:
Tratamentul intervențional prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.
Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:
Procedura se efectuează în laboratorul de angiografie și de obicei se practică sub anestezie generală. După asepsia locală, medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza vena femurală. La nivelul acestei mici incizii, sub ecran radiologic, se va introduce o teacă, ulterior pe teacă se introduc catetere până la nivelul ventriculului drept. Se efectuează angiograme repetate, pentru a vizualiza stenoza și a verifica locul cateterului. Pe acest cateter se avansează un alt cateter cu balon detașabil, până în apropierea stenozei. Balonul va fi umflat la nivelul îngustării, care va fi mărită progresiv, îndepărtându-se astfel stenoza. Ulterior balonul se dezumfla și este îndepărtat.
Uneori, când inelul valvei pulmonare („scheletul”pe care se insera cuspele) este mare și balonul este prea mic pentru a corecta stenoza, se pot utiliza două baloane; actual, există totuși baloane de dimensiuni mari, care pot fi utilizate cu succes în cazurile acestea. Cu toate astea, se pare ca tehnică cu două baloane este mai eficientă uneori. La adulți s-au utilizat cu succes baloane de tip Inoue, cu diametru ajustabil, care permit dilatare progresivă.
Dacă ai trecut printr-o astfel de procedură, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul tău și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat.
Se fac evaluări periodice (examen clinic, electrocardiogramă și ecografie) la 1 lună, 6 luni și respectiv 1 an dupa intervenție, ulterior anual.
Sunt indicate imunizarea copiilor și profilaxia endocarditei. Activitatea fizica nu trebuie limita, execeptand efortul intens sau sporturile de performanta. Postprocedural, de asemenea, nu exista restrictii ale activitatii fizice.